O colecţie unică de lucrări de artă realizată de sportivi participanţi la Jocurile Olimpice a călătorit din Florida la Londra. Totul a început cu un bărbat care aruncă un disc într-o grămadă de vopsea udă pentru a împroşca linii pe o pânză. Nu e orice aruncător de disc, ci cvadruplul campion olimpic Al Oerter, care s-a stabilit în Fort Myers, pe coasta de sud-vest a Floridei, şi s-a apucat de artă. În 2005 i s-a oferit un spaţiu într-o galerie pentru a-şi expune picturile sale de „impact” pentru care folosea acrilic, gips şi culori generoase. Imediat le-a propus altor şase campioni olimpici să expună alături de el.
Şi astfel, astăzi, în inima istoricului River District, există galeria Art of the Olympians, într-un fost atelier zugrăvit în alb, cu două etaje ce stau ca mărturie a viziunii lui Al Oerter. Punctul său de plecare l-au constituit Jocurile Olimpice Antice, în care competitorilor li se cerea să posede nu doar agilitate şi forţă extraordinare, ci şi să înţeleagă şi să cultive artele şi, călăuzit de exemplu, să ajute la naşterea unor cetăţeni responsabili şi bogaţi spiritual. Continuare…
Joan Miró i Ferrà a trăit între 20 aprilie 1893 şi 25 decembrie 1983. A fost un pictor, sculptor şi ceramist spaniol (catalan), născut în Barcelona, în familia unui bijutier şi ceasornicar. Lucrările sale au fost interpretate ca fiind suprarealiste, o clepsidră pentru mintea subconştientă, o recreere copilărească şi o manifestare a mândriei catalane. În numeroase interviuri datând din anii ‘30 încoace, Miró şi-a exprimat dispreţul pentru metodele de a picta convenţionale şi dorinţa sa de “a le ucide”, “a le omorî” sau “a le viola” în favoarea unor mijloace de exprimare mai contemporane.
Institutul Cultural Român de la Stockholm găzduiește în perioada 21 aprilie – 11 mai 2012 prima expoziție personală a artistului ilustrator Tudor Banuș în Suedia. Sub titlul “Delir controlat” vor fi expuse lucrări din diferite perioade de lucru ale artistului de origine română stabilit la Paris: desene originale și litografii, precum și publicații a căror ilustrație a fost realizată de acesta. Cu o stilistică amintind de Bosch, Escher sau Dali, universul descris de Tudor Banuș este într-adevar unul al delirului controlat, deschizând lumi paradisiac-infernale în care apar recurent motivul Creatorului, al cărții și al timpului.
În săptămâna 2-6 aprilie 2012, cu ocazia programului “Şcoala altfel” lansat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, dedicat activităţilor educative extracuriculare şi extraşcolare, Muzeul Naţional de Artă al României a fost una din destinaţiile preferate alese de grupurile de elevi şi cadrele didactice, în acest interval înregistrându-se un număr de aproximativ 5.000 de vizitatori, din care majoritatea copii şi tineri.
Xul Solar este numele adoptat de Oscar Agustín Alejandro Schulz Solari (14 decembrie 1887 - 9 aprilie 1963), pictor argentinian, sculptor, scriitor şi inventator de limbi imaginare. S-a născut în San Fernando, provincia Buenos Aires, în sânul unei familii cosmopolitane. Tatăl lui, Emilio Schulz Riga, s-a născut în oraşul lituanian Riga, la vremea aceea parte a Imperiului Rus. A fost educat la Buenos Aires, mai întâi ca muzician, apoi ca arhitect (deşi nu şi-a finalizat niciodată studiile de arhitectură). După ce a lucrat ca profesor şi a avut o serie de slujbe neînsemnate în birocraţia municipalităţii, pe 5 aprilie 1912, s-a îmbarcat pe nava “England Carrier”, îndreptându-se spre Hong Kong, însă a debarcat la Londra şi a călătorit spre Torino. S-a întors la Londra ca să se întâlnească cu mama şi mătuşa sa cu care a călătorit la Paris, Torino (încă odată), Genova şi în oraşul natal al mamei sale, Zoagli. În următorii ani, în pofida izbucnirii primului război mondial, se va muta între aceste oraşe, ca şi în Tours, Marseille şi Florenţa; către sfârşitul războiului a lucrat la consulatul Argentinei din Milano.
Passepartout nu era una dintre acele secături ţanţoşe, cu nasul în vânt, cu privirea încrezută. Nu, Passepartout era un flăcău de treabă, cu înfăţişarea cuviincioasă, blând, serviabil. Avea ochii albaştri, chipul vioi, pieptul lat, o musculatură vânjoasă şi o forţă herculeană pe care exerciţiile din tinereţe i-o dezvoltase enorm. Păru-i brun era oarecum în dezordine. Dacă sculptorii din antichitate cunoşteau optsprezece feluri de a aranja coafura Minervei, Passepartout nu ştia decât una: da de trei ori cu degetele prin păr şi era gata. (Jules Verne) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
