În perioada 6 februarie – 7 martie 2009, Muzeul de Artă din Tel Aviv organizează expoziţia “Sounds & Visions”, un proiect de artă video iniţiat de Istituto Italiano di Cultura, în parteneriat cu Institut Français, Goethe-Institut, Institutul Cultural Român din Tel Aviv, cu sprijinul substanţial al Delegaţiei Comisiei Europene în Statul Israel. Statele membre ale Uniunii Europene participante la acest proiect sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania şi Ungaria.
“Sounds & Visions” este evenimentul de inaugurare al CONTEMPO Festival, la Muzeul de Artă din Tel Aviv, pe 6 februarie 2009, cu participarea: Mr. Ron Huldai, Primarul Tel Aviv – Yafo, E.S. Michael Žantovský, Ambasadorul Republicii Cehe la Tel Aviv, E.S. Cibrian-Uzal, Ambasador, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Statul Israel, Prof. Angelo Gioè şi Prof. Maria Rosa Sossai, curatori, Prof. Mordechai Omer, Director şi Curator Şef, Muzeul de Artă din Tel Aviv. Continuare…
„Tribut magnificenţei” este expresia argumentului suprem că bijuteria este considerată, cel puţin în cazul lui Elias Lalaoulis, drept artă minoră. Exponatele aduse la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti dovedesc justeţea alegerii maestrului Lalaoulis ca singurul bijutier membru al Academiei de Arte Frumoase din Paris.
N-am văzut până acum nicio pictură naivă care să nu-mi fi plăcut. Întotdeauna mă simt fermecată de forta ei simplificatoare, de aerul de poveste cu tâlc, pe care-l respiram cu nesaţ, în copilărie, dintre paginile ilustrate ale cărţilor. Pictura naivă îmi dezvăluie o lume fericită, în care toate lucrurile se apropie unele de celelalte şi trăiesc într-o armonie inocentă a culorilor şi a formelor. Şi cum o lume simplă nu poate fi complicat de făcut, Bruce Gordon demonstrează acest lucru cu multă bucurie.
…sau cine nu şi-a dorit vreodată calităţi care să-l ridice deasupra limitatei condiţii de fiinţă umană? Acestea sunt întrebări care pot fi adresate celor care nu vor răspunde invitaţiei lansate de tânărul artist Andrei Berindan în cadrul expoziţiei “Vreau să fiu supererou“, deschisă între 8-24 februarie 2008, la Atelier 35. “Vreau să fiu supererou” nu este doar un titlu de proiect al artistului, ci o afirmaţie care trădează un îndemn pe care l-am resimţit cu toţii într-un punct al vieţii, fie chiar la vârsta maturităţii. Andrei Berindan ne propune să ne reamintim dorinţele rătăcite în ritmul citadin în care ne purtăm viaţa şi să intrăm în spaţiul expoziţional, acceptând o confruntare cu aspiraţiile noastre neglijate. Prin urmare, publicul vizat nu aparţine doar unei nişe specializate(aceasta rămânând în continuare vizată), ci se lărgeşte, cuprinzându-ne pe toţi: omul lângă care ne aflăm uneori în metrou, cel de care ne ciocnim pe stradă sau cel pe care-l întâlnim la teatru.
Passepartout nu era una dintre acele secături ţanţoşe, cu nasul în vânt, cu privirea încrezută. Nu, Passepartout era un flăcău de treabă, cu înfăţişarea cuviincioasă, blând, serviabil. Avea ochii albaştri, chipul vioi, pieptul lat, o musculatură vânjoasă şi o forţă herculeană pe care exerciţiile din tinereţe i-o dezvoltase enorm. Păru-i brun era oarecum în dezordine. Dacă sculptorii din antichitate cunoşteau optsprezece feluri de a aranja coafura Minervei, Passepartout nu ştia decât una: da de trei ori cu degetele prin păr şi era gata. (Jules Verne) » mai multe citate despre arte plastice...
Acesta este un blog colaborativ. Pentru orice sugestie, intrebare, propunere de colaborare etc, va rugam sa ne contactati.
