Galeria de Arta

Neue Sachlichkeit

Neue Sachlichkeit (Noua obiectivitate) este denumirea unui fenomen de reacţie a picturii germane şi europene faţă de expresionismul antinaturalist. Începând de prin 1920 devine o orientare artistică, reprezentată de pictorii H. Davringhausen (1899 - 1970), A. Kanoldt (1881 - 1939) ş.a., ce îşi fixează drept ţel înfăţişarea obiectivă a aparenţei lucrurilor. O componentă social-critică (numită şi “verism”) a acestui stil neorealist este marcată de G. Grosz, O. Dix, parţial şi de M. Beckmann, care, în imaginile lor violent satirice, acuzatoare, ţintuiesc războiul şi inechităţile umane la stâlpul infamiei. Termenul fusese formulat în 1923 de către G.F. Hartlaub, director al muzeului (”Kunsthalle”) din Mannheim, ca slogan programatic al expoziţiei grupării de mai sus. Ca stil, este un fel de realism de o factură aparte: toate figurile şi formele sunt observate cu acuitate, apoi desenate şi modelate cu potenţarea semnificaţiei lor şi încorporate temeinic într-o structură imagistică clară, uneori atât atât de ferm, încât demersul produce imobilism, ba chiar rigiditate. Astfel, fenomenul “noii obiectivităţi” poate fi interpretat şi ca o reacţie împotriva impresionismului. Termenul se mai aplică unei orientări în arhitectura, decoraţia interioară şi artele aplicate din anii ‘20. În Italia aceleiaşi perioade, noul stil arhitectonic - axat pe claritate, funcţionalitate, ca şi pe posibilitatea de a cuprinde lucrarea finită dintr-o privire (calităţi care în ţările germanice sunt atribuite, de regulă, stilului Neue Sachlichkeit) - este numit “Stile Novecento”. Independenţa acestei mişcări nu va dura însă mult, ea fiind confiscată de linia conservatoare, naţionalistă şi propagandistică a tânărului stat fascist.

Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!

Tururi virtuale la Muzeul Naţional de Artă al României

Muzeul Naţional de Artă al României continuă demersul de accesibilizare a colecţiilor sale pentru toate categoriile de public, lansând Tururile virtuale ale MNAR, care sunt de accesibile gratuit pe site-ul muzeului.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Muzee
Comenteaza!

De vorbă cu Ştefan Câlţia

Sub genericul „De vorbă cu Ştefan Câlţia”, sâmbătă, 26 aprilie 2014, de la ora 17:00, are loc la Muzeul de Artă Cluj-Napoca prezentarea cărţii „I II III IV V VI VII poveşti cu Ştefan Câlţia”, în ambianţa expunerii lucrării monumentale „Lumea ca teatru” a artistului. Evenimentul îşi propune să instituie un dialog între public şi Ştefan Câlţia, la care participă ca invitat Adrian Papahagi, alături de Matei Câlţia, Alexandra Mihali, curatori ai expoziţiei, şi Călin Stegerean, director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Continuare…

Publicat de Lucian Velea
in categoriile Stiri, Pictura, Muzee
Comenteaza!

Jean-Michel Folon

Jean-Michel Folon (1 martie 1934 - 20 octombrie 2005) a fost un artist, ilustrator, pictor şi sculptor belgian. Folon s-a născut la Uccle, o suburbie a oraşului Bruxelles, unde a studiat arhitectura la Institutul Saint-Luc. În 1955 s-a stabilit în locuinţa unui grădinar de la periferia Parisului. Timp de cinci ani a desenat în continuu în toate momentele zilei. În 1985 s-a mutat la Monaco unde a lucrat într-un atelier mare înconjurat de numeroşi artişti.

Continuare…

Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Artisti
Comenteaza!

Nazareeni

Nazareeni (”Nazarener”) este denumirea unei mişcări artistice. În 1809, pictorii Overbeck, Pforr ş.a. formează la Viena - în semn de protest împotriva artei oficiale neoclasiciste, academiste, golită de conţinut - o “Frăţie a Sf. Luca” (”Lukasbund”), cu scopul declarat de a promova o artă “neogermană-religioasă-patriotică”, inspirată de creaţia lui Durer şi de opera timpurie a lui Rafael şi Perugino. În 1810, se mută la Roma, în mânăstirea Sant’ Isidoro, făcând legământ să ducă o viaţă de o severă ţinută morală şi religioasă. În manieră “medievală”, unii dintre ei se angajează să execute, la Roma, lucrări în colectiv (Cornelius, Overbeck, Schadow, Veit, ulterior şi Kock), ca frescele cu “Legenda lui Iosif” (1816/1817) pentru Casa Bartholdy (în prezent la Berlin), cele de la Casino Massimo, printre care compoziţia “Petru din Amiens îl cheamă pe Godefroy de Bouillon să conducă armata creştinilor” (1823 - 1825, frescă) ş.a. Printre nazareeni se numără: P. Cornelius (1783 - 1867), Ph. Fohr (1795 - 1818), J.A. Koch (1768 - 1839), J.E. Overbeck, E. Pforr (1788 - 1812), W. Schadow (1789 - 1862), J. Schnorr von Carolsfeld (1794 - 1872) ş.a. Stilul “istorizant” al mişcării se caracterizează prin alegerea de teme religioase în exclusivitate, efectuarea de schiţe şi studii detaliate, supremaţia liniei asupra culorii, utilizarea “culorii locale”, un ecleraj egal, uniform. Mişcarea pictorilor nazareeni, la a cărei apariţie a contribuit simţitor şi spiritul romantic, nu şi-a atins scopul; ea nu a reuşit să determine o reală înnoire a picturii religioase în Germania, după modelul “maeştrilor de odinioară” (conform năzuinţei lui E. Schlegel). Contribuţia pictorilor respectivi rămâne totuşi sesizabilă până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, datorită, îndeosebi, influenţei exercitate asupra graficii populare.

Publicat de Veronica Şerbănoiu
in categoriile Dictionar
Comenteaza!